Loquatele au devenit o parte integrantă a multor grădini. Soiul „Red Robin” este deosebit de popular datorită proprietăților sale, dar există numeroase soiuri cu avantaje individuale și utilizări diverse.
Cum ai proiectat un gard viu pentru lupți?
Un gard viu de loquat oferă intimitate prin frunzișul său veșnic verde și scorează cu lăstari de frunze roșii atractive. Soiul „Red Robin” este deosebit de potrivit pentru gard viu, deoarece este dens ramificat și tolerează tăierea. Două plante pe metru sunt suficiente.
Genul
Loquatele reprezintă un gen cu numele latin Photinia. Numele genului este derivat din cuvântul grecesc „photeinos”, care se referă la frunzele strălucitoare. Ei aparțin familiei trandafirilor și conțin în jur de 66 de specii, a căror zonă de răspândire inițială este în Asia și America de Nord. Aici cresc în părțile calde ale regiunilor muntoase. Majoritatea speciilor din gen sunt arbuști veșnic verzi care își păstrează frunzele iarna. Când noua perioadă de creștere începe primăvara, specia produce frunze proaspete.
Loquatele sunt strâns înrudite cu păducelul, focul sau cotoneasters. Există o legătură de familie cu merii. Ceea ce toate speciile au în comun este faptul că produc fructe cu sâmburi. Fructele loquatului amintesc de formele de măr în miniatură. Ele constau din axa florii cărnoase, îngroșate, care crește odată cu carpele. Fructele devin roșii sau albastre când sunt coapte și rămân pe tufiș până iarnă.
Forme de reproducere
Arbuștii veșnic verzi includ loquat cu frunze roșii (Photinia × fraseri), care este cunoscut și sub numele de loquat Fraser. Acest loquat este rezultatul încrucișării dintre loquat japonez (Photinia glabra) și loquat cu frunze de ferăstrău (Photinia serratifolia). Istoria acestui soi datează din 1943, când a fost descoperit într-o pepinieră americană din Alabama și răspândit în întreaga lume. De atunci, din acest hibrid au fost crescute diverse soiuri.
Soiuri de loquat cu frunze roșii:
- Soiuri populare: „Red Robin” și „Little Red Robin”
- Soiuri tolerante la îngheț: „Camilvy” și „Robusta Compacta”
- Caracteristici speciale: „Prițesa indiană”, „Birmingham”, „Marmură roz” și „Fantezie creț”
Soiuri populare
Soiul „Red Robin” este considerat un arbust ornamental popular, care este cunoscut sub numele de loquat. În timp ce acest soi atinge înălțimi de până la doi metri, „Little Red Robin” formează tufișuri inferioare. Soiul crește la 120 de centimetri înălțime și 120 de centimetri lățime. Se caracterizează printr-o bună toleranță la tăiere și este potrivită pentru plantare în containere. Două plante pe metru sunt suficiente pentru a crea un gard viu dens.
Soiuri tolerante la îngheț
Soiul „Camilvy” este o formă de reproducere îmbunătățită ai cărei lăstari sunt mai intens roșii decât frunzele proaspete ale „Red Robin”. Creșterea acestui soi este puternică și bine ramificată. Ramurile cresc liber și lat. Creșterea lor pe an este de 50 de centimetri. Atinge înălțimi de până la 300 de centimetri și este rezistent la îngheț până la temperaturi de -23 de grade Celsius. Înflorește din nou după iarnă. Temperaturile subzero deosebit de prelungite pe parcursul mai multor luni pot provoca daune plantei.
Soiul „Robusta Compacta” este o formă cu creștere mică, care este bine rezistentă. Atinge înălțimi între 120 și 180 de metri și poate atinge înălțimi de peste doi metri dacă condițiile de amplasament sunt bune. Produce frunze mai fine decât „Red Robin” și are o rată de creștere anuală mai mică în comparație cu acest soi popular. Creșterea lor compactă îi face arbori ideali pentru plantarea în ghivece care decorează terasele și balcoanele.
Caracteristici speciale
„Prițesa indiană” este una dintre soiurile compacte. „Birmingham” produce frunze rezistente, care au o senzație de piele. „Pink Marble” este potrivită ca arbore solitar, deoarece dezvoltă frunziș tricolor cu nuanțe de roz, alb și verde. Obiceiul de creștere al frunzelor de „Curly Fantasy” este izbitor. Sunt dezvoltate în formă de undă și sunt dințate grosier la margine.
Utilizare
Frunzele care încolțesc proaspăt primăvara au o culoare roșu închis și formează un contrast estetic cu frunzele verde închis, strălucitoare, din anii precedenți. Frunzele își păstrează culoarea roșie aprinsă până la patru luni înainte de a deveni verzi. Loquatele pot fi plantate singure sau combinate cu alți arbuști precum dafinul cireș, iasomia sau forsythia. Este posibilă cultivarea ca plantă container.
Multe soiuri au o rată de creștere ridicată, motiv pentru care sunt potrivite pentru proiectarea gardurilor vii. După doi-trei ani, „Red Robin” formează un gard viu compact cu ramuri opace. Puteți promova formarea ramurilor prin tăiere regulată. Ramurile veșnic verzi sunt un decor popular de Crăciun pentru coroane și buchete.
Claims
Specia veșnic verzi preferă o locație parțial umbrită. Deși se dezvoltă în locuri însorite, lumina directă a soarelui cauzează adesea deteriorarea frunzelor. Evaporarea crește, rezultând un necesar mai mare de apă. Lipsa apei are ca rezultat stresul de secetă, care se manifestă sub formă de frunze maro. Este important ca plantele veșnic verzi să aibă o locație protejată de vânt, deoarece vânturile uscate și fierbinți de vară pot duce, de asemenea, la pierderi crescute de apă.
Arbuștilor le place un substrat permeabil, deoarece sunt sensibili la îmbinarea cu apă. Solul trebuie să fie moderat uscat și bogat în nutrienți. Valoarea pH-ului joacă un rol minor deoarece loquatele sunt adaptabile.
Prefer arbuști de foioase:
- un substrat permeabil
- sol nutritiv
- o locație însorită până la parțial umbrită
