Boxul poate fi găsit în aproape orice grădină, adesea ca gard viu joasă sau în altă sau topiară. Arborele veșnic verde, ușor de tăiat, poate fi tăiat în tot felul de forme și figuri imaginative, o modă care a început în perioada barocului.
Ce este cifisul și unde apare?
Cisul este un arbust veșnic verde din familia cifisului (Buxaceae), care se găsește în multe grădini ca plantă de gard viu sau topiar. Soiurile populare sunt „Faulkner”, „Herrenhausen” și „Blauer Heinz”. Planta este otrăvitoare și răspândită în Europa, Asia, Africa și America de Nord și de Sud.
Boisul într-o prezentare informativă
- Nume botanic: Buxus
- Nume populare: Buchs, Bux
- Familia de plante: familia cimișului (Buxaceae)
- Apariție: Europa, Asia, Africa, America de Nord și de Sud
- Specie: aproximativ 30
- Locație: umbră parțială, soare
- Înălțime: în funcție de specie și varietate între 50 de centimetri și 6 metri
- Obisnuinta de crestere: arbust sau copac mic
- Vârsta: 500 de ani și mai mult
- Forma rădăcinii: rădăcini superficiale, rețea densă de rădăcini
- Evergreen/verde de vară: evergreen
- Frunze: în formă de ou, lungime între unu și 2,5 centimetri
- Flori: discrete, doar la exemplarele mai vechi
- Perioada de înflorire: martie până în mai
- Fructe: fructe capsule negre
- Otrăvire: toate părțile plantei sunt otrăvitoare
- Rezistență la iarnă: mare (cu excepția speciilor neindigene)
- Utilizare: plantă de gard viu, chenar de pat, topiară, solitaire, bonsai
Caracterizare, specii și soiuri
Cu excepția Australiei, Noii Zeelande și a Polului Nord și Sud, speciile de cimii se găsesc aproape peste tot în lume. Cele mai multe dintre cele aproximativ 30 de specii provin din tropice și subtropice. În schimb, doar două specii sunt originare din Europa: Cifisul comun (Buxus sempervirens) provine din regiunea mediteraneană și era deja cultivat ca plantă de grădină în vechiul Imperiu Roman cu aproximativ 2.000 de ani în urmă. Cifisul balear (Buxus balearica) și-a găsit (și își găsește încă) drumul în multe grădini din regiunea mediteraneană ca plantă cultivată. În Europa Centrală, însă, această specie nu joacă niciun rol, spre deosebire de Buxus microphylla, cibisul cu frunze mici sau japonez, care provine din Orientul Îndepărtat. Acesta a făcut parte din grădinile tradiționale japoneze de secole, dar a fost, de asemenea, popular la noi ca copac de grădină de ceva timp.
Soiuri populare pentru grădina casei
În această țară, doar Buxus sempervirens și Buxus microphylla sunt relevante ca plante de grădină. Cele mai populare soiuri includ:
- „Faulkner”: B. microphylla, frunziș lucios, verde închis, mai lat decât în alt, nu foarte sensibil la bolile fungice
- „Herrenhausen”: B. microphylla, destul de scăzută, cu frunze relativ mari, culoarea frunzișului verde deschis până la gălbui, nu foarte sensibil la bolile fungice
- „Angustifolia”: B. sempervirens, frunziș verde închis, înălțime de până la 90 de centimetri
- „Argenteo variegata”: B. sempervirens, marginile frunzelor galben-aurie
- „Blue Heinz”: B. sempervirens, frunziș albastru-verde, creștere scăzută
- ‘Globosa’: B. sempervirens, creștere naturală sferică
- „Graham Blandy”: B. sempervirens, creștere coloană, până la trei metri înălțime, rămânând îngustă
- ‘Handsworthiens’: B. sempervirens, cu creștere rapidă, până la cinci metri înălțime
- ‘Marginata’: B. sempervirens, frunziș verde deschis cu margine galbenă
- „Rotundifolia”: B. sempervirens, până la 100 de centimetri înălțime
- „Suffruticosa”: B. sempervirens, frunziș verde deschis, se menține la o înălțime de până la 50 de centimetri
Sfat
În special, soiurile joase „Blauer Heinz” și „Suffruticosa”, care sunt populare pentru granițe, sunt susceptibile la infecția cu ciuperca Cylindrocladium buxicola.
